Ziua se dezmeticise de mult... numai Natalița, nu! Sta de minute bune, pe taburet, nici măcar nu-și bâțâia picioarele cum îi era felul, cuminte ca o școlăriță. Gura căscată îi alungea figura, iar ochii căprui și bulbucați ca două castane se animau metronomic: Ba la Aglaia! Ba la tavă! Curioasă rău!... Da să ridice un capăt al ștergarului, să vadă ce-i pe platoul apărut în casa ei ad-hoc, însă arătătorul ascuțit al vecinei o punea la punct. Încet-încet, parcă a regret, mâna se retrăgea. Surpriza zilei nu era doar ce se găsea sub acoperământul brodat ci și deschiderea celui de-al treilea ochi în țeasta „șefei” care o urmărea îndeaproape. Ar fi vrut să întrebe, dar același deget se ridica dictatorial: „Sîîît!” și gura Nataliței înghițea aer, A! – sec, închizându-se. După câteva încercări nereușite, se lămuri că este cazul s-o lase să-și facă mendrele, chit că „patroana” nu era stăpâna de drept a bucătăriei.

        Intrată perfect în hainele agentului secret „șase-șase”, cu fruntea lipită de perete, vecina abuzivă se lămurea, în felul ei, de veridicitatea celor auzite cu o zi înainte: Mda! Cântă de zor, fătuca...

        Melodia a fost întreruptă de clinchetul soneriei și glasul tineresc s-a precipitat:

– Da! O țârucă, mintenaș! (corectându-se din mers) Da! Imediat! Daaa...

        Aglaia nici nu mai respira, doar, doar o prinde vreo diversiune, în timp ce Natalița mustăcea în partea opusă, văzând-o aplecată caraghios, cu mâinile sprijite pe spătarul scaunului și fața ridicată în așteptare: Fa, da ghine-ți șade, Marțoala-n chișoari! Șea mai afurisîtî din tăti căprili mamucăi... Șî amu, s-o vezi cum behăie: Beee!

        Au trecut vreo zece minute de suspans, dar nimic, nici un semn de viață din apartamentul de vizavi. Când să se ridice, spatele țapăn! Rugămitea Aglaiei pe brânci: „Natalițooo...” Pusă în poziție verticală, vocea s-a modelat din mers, autoritar: „Ia tava și hai!, la mine. Sigur sunt în sufragerie...” Femeia execută comanda ridicându-se, dar cu un ochi spre masă: „Aiasta nu-i pintru mini?” O privire i-a fost de ajuns și: „Ghini! Ghini!”

        În apartamentul fetei, vizitatoarea inopinată își frământa mâinile scuzându-se repetat c-a deranjat. Invitată în sufragerie, nu îndrăznea nici să se așeze, nici să vorbească... își tot întindea cu palma un capăt de pulover, călcând o invizibilă cută.

        Gazda o învălui cu blândețe, o servi cu fursecuri și așa îi află necazul: luase rezultatul analizelor făcute de omul ei, iar asistenta îi spusese că este bolnav rău – pe moarte și dacă are bani la ea, să-i plătească niște medicamente străine – sigur, se va face bine! De unde bani?... Din acest moment, bătrânele curioase aflate pe partea opusă zidului, au prins în continuare discuția celor două:

– Tanti, îmi arăți hârtia?

        Primi buletinul de analize, îl studie rapid gândindu-se că sărmana stă pe jar și ferm inoculă o doză optimistă: „E bine! Vezi și dumneata, rezultatele se înscriu în valorile normale alăturate! Așa o să zică și medicul de familie. Uite!”

– Don’șoară, nu știu citi, doar ’nealui-omu’ mieu știe! Dacî zîci ’neatali...

– Atunci, mergi liniștită, șoțul tău o să citească și o să-ți spună și dumnealui c-ai dat peste o hoață care voia să te înșele, să-ți ia banii... Nenea e bine!”

– Da, da, paralili...

– Lasă gândurile, servește, tanti! Of! Tăți pe batrâni, să-i jecmănească! N-au suflet, tanti! De când mumă-sa i-o făcut, ie! pruncii tăți cu tablete în mâini și pampărși la... Și când se ridică să meară la școală, zghiară, că n-au loc în autobuz, că-i ocupat, că s-o țâpat pensionarii exact la ora lor, că dacă-s batrâni să steie țapeni, acasă!... Dară ce știu ei? Batrâna, cu o zi nainte, frământă și locul, și timpul! – să nu întârzie că așe trebe să hie, corectă și de cuvânt. Și doftorii iștea, ăi monitorizează ca pe mașini cu tăt felul de aparate și analize, moare – nu moare!, cât mai are? Tăți o apă... Dreptu-i? Să moară ănțeleptu’, să vină deșteptu’? No, așe! Să facă șă pântru vârstnici programul Rabla: Tri batrâni pe nasalie, la un prunc ce va să hie... Domne, feri! Nu-i simț, îi bai! și văzând-o pe conlocutoare cu mâna înțepenită pe fursecul ridicat aproape să-l muște dar cu gura închisă, atentă să-i prindă fiecare cuvânt, schimbă: „No! Servește, tanti! Scuze! M-am ambalat ș-am turuit pe limba mea...”

– Să-ți dea Domnu’ sanatati, dom’șoară! Scuze, pot să duc șî ’nealui prajituri? Tari-s moi șî dulși! Șî... plec acasă!

        Fata i-a făcut un pachețel pentru ’Nealui și conducând-o spre ieșire le ură: „Să fiți sănătoși! Do’mne-ajută!”, o urmări cu privirea din prag și închise ușor ușa. Femeia cobora, iar în urma ei se auzea repetitiv: „Mulțumesc, ’neatali! Să-ți dea sanatati!...”

        Agitată, Aglaie îi puse Nataliței în brațe tava plimbată de colo-colo:

– Fugi la vecina, dă-i asta de pomană și vezi care-i treaba cu barbatul! Cască ochii la prag!...

 

        Primele minute au trecut repede, cam cât își pusese în gând că va dura dusul și venitul Nataliței, dar pe urmă fiecare secundă părea că se lungeeește și se luuungeeește... de-i venea să plece după ea, dar: Iată! că intră cu o figură spășită, plângându-și de milă: „Și rușîni pi capu’ mieu, pacatili mieli... și rușîni...”

– Lasă, Natalițo! Uite, bea apă... Așa... E mai bine? Nu? Hai!Spală-te!... Ia, prosopul! Ușurel, așa... hai, spune...

        Primenită, ușurată sufletește, împrospătându-și plămânii, începu povestea:

– Bre, fata m-o primit în bucatarie, i-am dat di pomanî, mi-o zîs creștinește: „Bogdaprosti!” șî m-o-ntrebat: „Șe-i?”...

– Șiii? - o îndemnă și cu vorba, și ridicându-și mâinile, Aglaia.

– Iaca, n-am zîs nic! Da, di undi sî știu io? Ne-i zîs? M-am putut uita sub șarvăt? Șî m-am rușînat!... Pacatili mieli, și rușîni, paca...

– Lasă păcatele, iar o iei de la început? Gata! Hai, spune odată!

– Bre, șî fata s-o facut cî nu viedi, o facut cafea... Da și cafeaaa! șî mi-o arătat draguțu’... Pacatili mieli, și rușîni! Ea s-o purtat ghini șî io am banuit cî...

– Hai, lasă, zi-mi cum e buhaiul!

– Iaca, sta chitit dupa pierdieli!... Frumușăl, da frumușăl!!! Șî fata, ăăă, fatuca o zîs că-i cântă sî-nflorieascî... Amu, fa Aglaie și ti holbiezi la mini... Buhaiu’? Un șirieș, bre! 

 

(Va continua)

 

Câteva regionalisme:

căpri – capre

chișoari – picioare

chitit – ascuns

parali – bani

s-o țâpat – s-au urcat

șirieș – cireș

țârucă – puțin

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de mika pe Martie 16, 2017 la 9:03am

Mulțumesc, Enea Gela de promovare!

Comentariu publicat de mika pe Martie 16, 2017 la 9:01am

Mulțumesc, Anica Andrei Fraschini pentru promovare și expunere! E dificil de citit pentru cei care nu sunt obișnuiți cu regionalismele, cu atât mai mult îți mulțumesc! O colegă moldoveancă a trebuit să citească cu voce tare ca să înțeleagă un text ardelean și ne-am distrat. La scris e simplu, am trăit în ambele regiuni și nu e primul text cu regionalisme. Cu drag!

Comentariu publicat de Enea Gela pe Martie 14, 2017 la 9:06pm

Mi-a plăcut textul, dar nu știu dacă nu ar trebui postat la proză...Promovez!

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Martie 14, 2017 la 12:24pm
E fain! Ce-i drept, "nițăl difișil la lecturî"... Cred că nici la scris nu-i "sâmplu"... Felicitări pentru remarcabila construcție a acestui tablou local, cu detalii savuroase! Promovez și expun.

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. continuare...imeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor