Seara, când liniștea se depune ca o plachetă, parodiind sângele-n fire albe și roșii, când mă strânge rolul de arătare fetală până sub încheieturi, iar aerul orfan ca un sarafan din lycra se coboară în acel punct de incinerare sau incriminare subtilă, mă trag într-o formă banală de femeie lip(s)ită de vatra primordială. Adun Colaps-Elle ca pe capace de bere, salvarea este în colecția de bule care fâsâie incontrolabil sub presiune. Fac rost de brațe, picioare, un cap dement-decent înșurubat, mă cos atât de repede-n șablon încât și îngerii uitați prin colțurile camerei amețesc de parcă s-ar trotila ușor. Ard preț de-un fagure, o poză-n care piere o epocă, în pixelul pe care-l ignori. Și mă întreb cum vor arăta coapsele unei matroane de probă. Probabil zbârcite, îngroșate, cărnuri flasce atârnând în intro-uri pe care n-ar mai vibra nimeni, nici măcar boschetarul amețit de aurolac din pasajul Obor. Pubisul îmbătrânește clar înaintea inimii, acea îngândurare de vulve, îngemănare din care n-ai mai scos de mult note auguste sau mici simfonii ce așterneau noaptea la picioare.
Deja mai bătrână cu atâtea înțelesuri de bărbat, îmi ramific dorințele cum rădăcinile ar cuprinde o lespede uitată-n înlemniri de veac. Ceva în mine se dilată, e poate psihicul avid de reminiscențele cartierului natal, acolo am avut primele și ultimele vise lascive, apoi totul s-a stilizat și îndreptat inutil, s-a sterilizat și-a pătruns în conștiință ca un bolnav intubat, ca un desfundător de rugină presând mirajul unei conducte înțesate de putreziciuni mărunte, de acuplări mirifice de rugini.
Aventura e în interior, între mitocondriile care leagănă în hamac amintirea mamei, fi-ți-ar noaptea de râs, spune ea blând și se înșurubează mai bine, viitorul pare o proiecție a viziunii lămpii de pe noptieră, când mă învelea cu grijă apoi mă lăsa pradă spectrelor ce desfăceau pereții în miliarde de viziuni contopite cu flashurile străzii.
Abia ieșită din cameră, memoria. Întoarsă între pereții inimii, atent văruiți. Săpând la rădăcina celulelor aliniate ca pietrele de râu. Diavolul lor e bătrân, timid, uituc, înzestrat cu o melancolică turbulență, curtoazie endemică a faptelor mărunte. Te ține în palme cu-n soi de adorație păgână sau teamă abisală, venele îi sunt prelungi ca niste coarde în ring, vânează licurici, lilieci fără peșteri, licantropi, lăcuste, lumen-lamentații, întunericul dintre coapse-arcaș neîntrecut, cerne nisipul de pe gleznele fetițelor care nu vor apuca să devină femei. Castelul lui se-nvârte în jurul sălii de bal mascat, oglinzile mate aruncă doar umbre care dănțuiesc nebun și-apoi se-atîrnă de candelabre imense, aproape o farsă artistică, și astfel o fașă a istoriei damnate plutește legând trupuri și minți de osânde cuminți.
Sexul? O invenție a iconoclaștilor frustrați, magie amăruie a rănilor ascunse, o inversiune a rolurilor furibunde și putrede, o margine a molozului vorbitor, rană a pulberilor ardente, macetă înfiptă la rădăcina abandonului justificat. Sedare aparentă și transparentă în fața duioasei morți ca o broșă adusă la sânge, sedusă de abisul fermentat ca un imens ciorchine în soare, o angoasă macerată subtil cât să te piște aparent umil. Mă cuibăresc în mintea celui dorit ca într-o lacrimă abisală, plânsul nu s-a inventat încă, nici dorința, doar uterul care pâlpâie de lume, o amăgire pe care n-o va cunoaște nimeni, niciodată, o ființare fără sens și limite, sunt femeie-copil și descresc atât de molcom în paharul de Busuioacă băut cât pentru un bărbat hașurat între nopți. Mama îl desenează încet pe pielea mea înfrigurată, apoi îmi povestește:
,,Veți fi și tu și morții tăi decojiți, descusuți, deznodați de sensuri, toți moșii ne-ntrecuți între țărâni se alintă intuind meno-pauza precoce, menuetul delicat al desprinderii, uite bebelușul bătrân, elastic, eliptic, cum știe să învingă gooolul sau viitorul vicios, nimic de mărunțit sub cerul liber și-n carnea ta minuscule miracole ardente care înlemnesc atunci când acoperi cu palma obrazul neștiut al oricărei stele visate de pruncul ce-acum se strânge a război pe răboj, va desface demult aripi de ins damnat, o insectă devoalând lumea, un hoinar admirând copii necrescuți în văioage timpurii sub fumul satelor deschise în imaginația unui scriitor obosit, printre pleoape leneșe sau care se vor închide definitiv. Veți face curat tu și dispăruții tăi constrânși de împrejurări să coexiste, să-ți împrumute rictusuri, să-ți imprime lascive mișcări, ablații, negații, dezordini crunte, ciocniri abundente în sângele clocotind, sheruind absenți sfinți și închipuite liniști când undeva se cască penal despre viața de mâine iar vidul cu nod lămurit la cravată dirijează circulația în eprubetele-om. Dincolo de teama de moarte, de karma tâmpită a împrejurărilor, ce rămâne? Un pahar de vin sorbit la marginea soției, a conveiențelor, în oglinda care tot scade și tremură învățându-ți visele șchioape.
O să vină și vremea ta, instrumentele de renaștere, scalpare și triere sunt deja pregătite. Fiarele vor aluneca-n manej cu un gust desăvârșit al sângelui. Tot ce e întunecat, dureros și trist se va petrece, pentru că meriți. Să fii surprins. Desăvârșită, nemăsurabilă, sub introspecția ta cuvintele vor palpita ca prizonierii din lagăr. Cu fricile despicând orizonturi de așteptare moi, alveolare, cu neastâmpărul de femeie suprafecundată, imundă, imună, speriată de întorsăturile vaginului și de intențiile subliminale ala masculilor făcuți fețe-feți beți și asasini înnăscuți ai derutelor așternutului Ai tot ce ti-a dat mamăta-n limbă, epidermă, șiruri-șiruri ca micile statui ale epocilor de tranziție, ca idolii fărâmați în catacombe, ca jarul războaielor care nu s-au ținut decât pentru pagini de istorie mucezite prin biblioteci, ai ganglionii ei panicați, ADN-ul răsucit ca un Carpați fără filtru, bătut cu 1 milion de limbi veninoase de ceas, arată infinitul, indefinibilul, e imediat sub piele, toate întrebările alea, nechezolul aromitor numai pentru că-l bea EA, blana sintetică-leopard în care ți-ai fi îngropat fața dacă obrazul ei s-ar fi îmblânzit nițelus, ai totul la picioare și covorul de oase te ridică vag într-un vad doar de voi două știut, vânezi și subțiezi milioanele de nopți pe care nu le poți pune pe hârtie pentru că acolo, la lumina lămpii sub care devoră cărți, se ascundeau idolii tăi uituci, îți întorceai fața la perete și presai umbrele ca în ierbar, adormeai știind precis că ești o lumânare palpând trupul ei prea devreme înzăpezit, te trezeai fără să mai cunoști nicio înserare-îndurare, apoi te bandajai cu lumina amăruie și sunetul unei sărbători tangențiale, demențiale, amânate-n amanți neatenți, imemoriali, în nuntiri invizibile ale viitorului răsunându-ți în piept ca tobele când apăreau felinele în manej...,,

Vizualizări: 35

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de Anca Hirschpek pe Martie 5, 2017 la 1:07pm

Vă mulțumesc mult!

Comentariu publicat de ileana popescu bâldea pe Martie 4, 2017 la 11:51pm

Recomandat în TEXTUL ZILEI, 4 Martie 2017
Felicitări!
Redacția

Comentariu publicat de Anca Hirschpek pe Februarie 25, 2017 la 11:01am

Mulțumesc fain! Mă bucură aprecierea dvs.!

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Februarie 24, 2017 la 6:06pm
Text exploziv, cu efect imediat, promovat și expus!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia.

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor