Seara se lăsase de mult... Liniște...  Feștila s-a stins singură, omul satisfăcut s-a întins în așternut căutând o poziție comodă, s-a scărpinat sub burtă, parcă îl mânca și nasul – dăi și colo! și liniștit de toate își frecă mâinile precum greierele elitrele, iar mintea începu a cugeta: Mulțam Domne! Bine o fo! Mulțam șă păntru muiere! Ăi ai mai faină, drăgăstoasă și dășteaptă dă-n lume! No, și să mai face! că are acum calculator. Asară ăn pat, ămi zice așe: „Io cred că la noi ăi bai! Am citit că muierea e satisfăcută numa dacă dragostea să face ăn tri pași: preludiu, vorba aceea șă postludiu.” Mă ie să dăschid gura: „Dacă e cu post, tu, ănseamnă că al trilea e... să postim, să ne abținem, no?” șă atât o fo, că juma dă noapte mi-o esplicat ce șă com...” Ferească Sfântu să ăntri ăn mintea muierii! Jonglă, nu alta! Că ie tăt adonă ăn cap! Că merem la magazin, să uită la ona la alta, la tăte helea șă ănregistrează prețuri, merem la piață ia tăte tarabele și tăte precupețele, ămblă-napoi, și aci și colo, și ieșim cu câteva picioici ș-o legătură dă pitrănjel, că atât ne trebe, că să nu him cheltuitori, că trebe și haia și haia... Și tăt adună ăn mintea ei. Domne, dară com foncționează jongla haia? Azi, nu-mi găseam ceva ș-o-ntrăb: „Văzut?...” șă-mi zice: „Mintenaș, o țârucă!” șă-mi aduce egzact locru! No, muierea me știe tăt locu și tăt dă-n casă. Dară com foncționează? La ie mere olaltă tri locruri, ba nu, cred că mai molte: ănvârte ăn oală, vorovește la telefon or cu mine, face tema cu pruncu, mere prin casă șă așeză tăte la loc... No, să dorm! Ce-mi bat io capul? Batăr, ăi satisfăcută! Mulțam Domne! Dorme!... No, no, că să-nvârte muierea me! Dară n-o luăm tătă noaptea roata, ca asară... Io, Domne, în jongala haia, nu ăntru șă pace! feștila mi s-o stâns, no, o rămas mucul... Să cujăt, dară!... No, așe, Domne! Mulțam! Cum zâci, ăi dau dă locru:

– Tu, femeie, plătirăm empozitul? Âi martie șă-i trecut dă juma și pă ormă nu mai avem reducere...

– Nu-i plătit!

– No, nu meri, tu, mâne la Taxe? Eu nu poci, am trebă!

– No, dară ce trebă ai?

– Âi treba me ce trebă am, meri au ba? Taxele sunt la Primărie, ăntri oblu prima pă laterală... Ănțelesu-m-ai? Meri?

– Mer, dară freacă pă spate până dorm.

– Să te iau șă-n brățucă?

– Nu, că mă sofoci! Freacă, atât!... Ioi!

– Cât să frec?

– Am zis... No, repet că nu pricepi mnica și basta, până dorm io, nu tu!... Ioi!... Ioi!

        No, freacă Ioane! Și freacă... și... Domne... Dară com foncționează? Cănd trebe să mer sângur la compărături ămi dă listă să ieu: și haia și haia, șă-mi zâce: „Vezi că haia costă atât, să te ferea să dai mai molt, că săptamâna trecută costa atât și hailaltă atât...” Dară nici io no-s prost, no, să ămblu prin tătă piața? Ăi ieu să hie prospăt și musai să nu uit ceva dăn listă, ăn rest am ciubucul mneu și nu-i dau io espicație... No, dară dacă ăi ieu ș-o flore, așe se minunează, dă tătă minunea! și să-nseninează și zice: „Tulai! No, com te gândești tu la mine? Țucu-te-aș, Ione!”... No, și-i tare bine!... Frecă, Ioane!... No, că dorme!... Dormi, Ioane!

 

        A doua zi, femeia își face treburile gospodărești, mai cheamă și două vecine la o cafea și taclale, se uită la televizor și repede la calculator, să butoneze și să se informeze: „No, ce articol fain!, no... și încă unu!” și... trece de unu.

– Tulai, Domne, că-i ora doi! No, să mer la Premărie! și se spală, și probează, și probează, și se aranjează și: „No, no, că-i trecut de doi juma și hălea pleacă!” și pleacă.

        Pe drum mai o vitrină, mai o vecină, mai cercetează o grădină, o floare, un pom și intră pe laterală urcând o scară, drept în Primărie, cum o zis omul ei. Coadă mare, lume cât cuprinde! Se așează la rând. După ea un bărbat.

– Domne dragă, eu trebe să ies să ieu aier că mă năduș, ămi ții rândul? și iese.

       Nu după mult timp iese și omul să vorbească la telefon. Ni la el! – gândește ea, am piert rândul, dară aștept. Întră el, intră și ea. În urma lor se mai adună câțiva. Lângă perete o bancă, dar nu stă nimeni. No, să șed io, că aici e de șteptat! și îndeamnă și pe alta: „Domnă dragă, no șezi!” Se așează femeia și intră în vorbă: „Or se termină coada nostră pănă-nchid hăstea?” Și dă-i vorbă de una, de alta. „Domnă dragă, dară io văd că tăți aveți țidulă, io n-am! Trebe? Io nu pricep!” „Da! Domnă dragă! Musai, că așa-i, aici, la DNA!” „Ioi, ioi, io trebe să plătesc empozitul!” „No, nu-i aici, mereți dincolo pe hailaltă parte, acolo-s Taxe și Impozite!” „Mulțam fain! Stătem ca prosta!” și-n gând: No, Ioane!

 

        Noaptea se lăfăia între ei mustind tăcerea. Femeia își pierduse răbdarea așteptând o vorbă și sta întoarsă cu spatele la bărbat. El, pe ace, simte că-i supărată și dă să intre, să afle, ce și cum:

– Femeie, plătit-ai empozitul?

– Tulai Domne! Dară empozitul a cui trebă e? A ta or a me?

– No...

– Dacă e treba me, ce trebă ai tu cu ie?

– No...

– No, mă leși? Zis au ba, oblu prema pe laterală la Premărie?... Taci, Ione?... No, taci!

– Femeie, io te iubesc! Ești ăi mai faină muiere dăn tătă lumea! Trăzni-m-ar... dacă mint!... Hai, tu! Vrei?

– O țârucă, să mă resetez și...

        Mulțam Domne! Știu com foncționează mintea muierii! No, până se... Dormi, Ioane!

Regionalisme ardelenești

 

a mere – a merge

a vorovi – a vorbi

bai – rău

batăr – măcar

fain – frumos

ie – ea

io – eu

ioi – vai

mintenaș – imediat   

musai – neapărat

ni – uite

oblu – drept

picioici – cartofi

țâră, țârucă – puțin, puțintel

țidulă – hârtie 

Autor: Mihaela SUCIU

Vizualizări: 22

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 5, 2017 la 1:11pm

Mulțumesc celor trei doamne pentru promovare!

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 3, 2017 la 11:57am

Mulțumesc, Anica! Trăzni-m-ar, că bine zici! Drag!

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Aprilie 2, 2017 la 7:41pm

Tulai, Domne! Promo!

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 2, 2017 la 5:29pm

Mulțumesc, Ileana P. Bâldea! Sunt bucuroasă! Drag de munca ce-o desfășurați. Felicitări!

Comentariu publicat de ileana popescu bâldea pe Aprilie 2, 2017 la 3:54pm

Expun și promovez! Aprecieri!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor