Seara se lăsase de mult... Liniște...  Feștila s-a stins singură, omul satisfăcut s-a întins în așternut căutând o poziție comodă, s-a scărpinat sub burtă, parcă îl mânca și nasul – dăi și colo! și liniștit de toate își frecă mâinile precum greierele elitrele, iar mintea începu a cugeta: Mulțam Domne! Bine o fo! Mulțam șă păntru muiere! Ăi ai mai faină, drăgăstoasă și dășteaptă dă-n lume! No, și să mai face! că are acum calculator. Asară ăn pat, ămi zice așe: „Io cred că la noi ăi bai! Am citit că muierea e satisfăcută numa dacă dragostea să face ăn tri pași: preludiu, vorba aceea șă postludiu.” Mă ie să dăschid gura: „Dacă e cu post, tu, ănseamnă că al trilea e... să postim, să ne abținem, no?” șă atât o fo, că juma dă noapte mi-o esplicat ce șă com...” Ferească Sfântu să ăntri ăn mintea muierii! Jonglă, nu alta! Că ie tăt adonă ăn cap! Că merem la magazin, să uită la ona la alta, la tăte helea șă ănregistrează prețuri, merem la piață ia tăte tarabele și tăte precupețele, ămblă-napoi, și aci și colo, și ieșim cu câteva picioici ș-o legătură dă pitrănjel, că atât ne trebe, că să nu him cheltuitori, că trebe și haia și haia... Și tăt adună ăn mintea ei. Domne, dară com foncționează jongla haia? Azi, nu-mi găseam ceva ș-o-ntrăb: „Văzut?...” șă-mi zice: „Mintenaș, o țârucă!” șă-mi aduce egzact locru! No, muierea me știe tăt locu și tăt dă-n casă. Dară com foncționează? La ie mere olaltă tri locruri, ba nu, cred că mai molte: ănvârte ăn oală, vorovește la telefon or cu mine, face tema cu pruncu, mere prin casă șă așeză tăte la loc... No, să dorm! Ce-mi bat io capul? Batăr, ăi satisfăcută! Mulțam Domne! Dorme!... No, no, că să-nvârte muierea me! Dară n-o luăm tătă noaptea roata, ca asară... Io, Domne, în jongala haia, nu ăntru șă pace! feștila mi s-o stâns, no, o rămas mucul... Să cujăt, dară!... No, așe, Domne! Mulțam! Cum zâci, ăi dau dă locru:

– Tu, femeie, plătirăm empozitul? Âi martie șă-i trecut dă juma și pă ormă nu mai avem reducere...

– Nu-i plătit!

– No, nu meri, tu, mâne la Taxe? Eu nu poci, am trebă!

– No, dară ce trebă ai?

– Âi treba me ce trebă am, meri au ba? Taxele sunt la Primărie, ăntri oblu prima pă laterală... Ănțelesu-m-ai? Meri?

– Mer, dară freacă pă spate până dorm.

– Să te iau șă-n brățucă?

– Nu, că mă sofoci! Freacă, atât!... Ioi!

– Cât să frec?

– Am zis... No, repet că nu pricepi mnica și basta, până dorm io, nu tu!... Ioi!... Ioi!

        No, freacă Ioane! Și freacă... și... Domne... Dară com foncționează? Cănd trebe să mer sângur la compărături ămi dă listă să ieu: și haia și haia, șă-mi zâce: „Vezi că haia costă atât, să te ferea să dai mai molt, că săptamâna trecută costa atât și hailaltă atât...” Dară nici io no-s prost, no, să ămblu prin tătă piața? Ăi ieu să hie prospăt și musai să nu uit ceva dăn listă, ăn rest am ciubucul mneu și nu-i dau io espicație... No, dară dacă ăi ieu ș-o flore, așe se minunează, dă tătă minunea! și să-nseninează și zice: „Tulai! No, com te gândești tu la mine? Țucu-te-aș, Ione!”... No, și-i tare bine!... Frecă, Ioane!... No, că dorme!... Dormi, Ioane!

 

        A doua zi, femeia își face treburile gospodărești, mai cheamă și două vecine la o cafea și taclale, se uită la televizor și repede la calculator, să butoneze și să se informeze: „No, ce articol fain!, no... și încă unu!” și... trece de unu.

– Tulai, Domne, că-i ora doi! No, să mer la Premărie! și se spală, și probează, și probează, și se aranjează și: „No, no, că-i trecut de doi juma și hălea pleacă!” și pleacă.

        Pe drum mai o vitrină, mai o vecină, mai cercetează o grădină, o floare, un pom și intră pe laterală urcând o scară, drept în Primărie, cum o zis omul ei. Coadă mare, lume cât cuprinde! Se așează la rând. După ea un bărbat.

– Domne dragă, eu trebe să ies să ieu aier că mă năduș, ămi ții rândul? și iese.

       Nu după mult timp iese și omul să vorbească la telefon. Ni la el! – gândește ea, am piert rândul, dară aștept. Întră el, intră și ea. În urma lor se mai adună câțiva. Lângă perete o bancă, dar nu stă nimeni. No, să șed io, că aici e de șteptat! și îndeamnă și pe alta: „Domnă dragă, no șezi!” Se așează femeia și intră în vorbă: „Or se termină coada nostră pănă-nchid hăstea?” Și dă-i vorbă de una, de alta. „Domnă dragă, dară io văd că tăți aveți țidulă, io n-am! Trebe? Io nu pricep!” „Da! Domnă dragă! Musai, că așa-i, aici, la DNA!” „Ioi, ioi, io trebe să plătesc empozitul!” „No, nu-i aici, mereți dincolo pe hailaltă parte, acolo-s Taxe și Impozite!” „Mulțam fain! Stătem ca prosta!” și-n gând: No, Ioane!

 

        Noaptea se lăfăia între ei mustind tăcerea. Femeia își pierduse răbdarea așteptând o vorbă și sta întoarsă cu spatele la bărbat. El, pe ace, simte că-i supărată și dă să intre, să afle, ce și cum:

– Femeie, plătit-ai empozitul?

– Tulai Domne! Dară empozitul a cui trebă e? A ta or a me?

– No...

– Dacă e treba me, ce trebă ai tu cu ie?

– No...

– No, mă leși? Zis au ba, oblu prema pe laterală la Premărie?... Taci, Ione?... No, taci!

– Femeie, io te iubesc! Ești ăi mai faină muiere dăn tătă lumea! Trăzni-m-ar... dacă mint!... Hai, tu! Vrei?

– O țârucă, să mă resetez și...

        Mulțam Domne! Știu com foncționează mintea muierii! No, până se... Dormi, Ioane!

Regionalisme ardelenești

 

a mere – a merge

a vorovi – a vorbi

bai – rău

batăr – măcar

fain – frumos

ie – ea

io – eu

ioi – vai

mintenaș – imediat   

musai – neapărat

ni – uite

oblu – drept

picioici – cartofi

țâră, țârucă – puțin, puțintel

țidulă – hârtie 

Autor: Mihaela SUCIU

Vizualizări: 24

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 5, 2017 la 1:11pm

Mulțumesc celor trei doamne pentru promovare!

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 3, 2017 la 11:57am

Mulțumesc, Anica! Trăzni-m-ar, că bine zici! Drag!

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Aprilie 2, 2017 la 7:41pm

Tulai, Domne! Promo!

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 2, 2017 la 5:29pm

Mulțumesc, Ileana P. Bâldea! Sunt bucuroasă! Drag de munca ce-o desfășurați. Felicitări!

Comentariu publicat de ileana popescu bâldea pe Aprilie 2, 2017 la 3:54pm

Expun și promovez! Aprecieri!

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

Yehuda Amichai tradus în limba Română, premieră mondială Publicat de adrian grauenfels în August 12, 2017

 De la bun început trebuie să recunosc că numele lui nu-mi spunea mare lucru când la începutul anului 2017 i-am cules o carte de pe rafturile unui anticariat din Londra. A fost o zi în care am pescuit, cum îmi place mie să spun - doi poeți: Yehuda Amichai și Rita Dove. Apele erau tulburi. Le-am deschis cărțile și am citit din fiecare câteva poeme. Nu știam nici căror națiuni le aparțin și nici dacă sunt în viață sau nu, cu atât mai puțin valoarea. După o săptămână Rita s-a așezat în bibliotecă alături de alți autori însă Yehuda a rămas lângă mine, zi de zi, timp de șase luni. M-a fascinat înainte de toate omul pe care începeam să-l cunosc și pe care îl găseam privindu-mă și zâmbindu-mi parcă numai mie, de fiecare dată, din spatele versurilor. Relația asta de intimitate pe care o construia poezia lui ca pe o casă cu mine și pe care apoi tot el mi-o lăuda cu atâta sinceritate - chestie pe care nu o mai întâlnisem decât la Walt Whitman - m-a făcut să nu-i pot rezista și azi sunt mândru că m-am încăpățânat să-l citesc și pot spune cu mâna pe inimă că descoperirea acestuia a luat loc repede în galeria celor mai însemnate revelații din viața mea alături de nume ca Pavese, Walt Whitman cum spuneam, Yannis Ritsos, Dylan Thomas, dacă e să mă refer numai la poezia lumii. Altfel nu m-aș fi apucat ca nebunul să traduc continuu din creația acestuia.

http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/yehuda-amichai-tradus-n-limba-rom-n-premier-mondial

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor