Ca dintr-o energie inversatǎ,
În lumea noastrǎ plinǎ de restrişti,
Împovǎraţi de-o vinǎ asumatǎ,
Se nasc bǎtrînii tot mai mulţi, mai trişti.

Îi vezi mergînd pe strǎzi, îi vezi oriunde,
Le calci pe pasul gîrbov, îi aştepţi,
Nu mai gǎsesc nici loc de-a se ascunde
Şi parcǎ te implorǎ sǎ-i accepţi.

Nu ştiu nici ei de fapt ce vinǎ poartǎ,
Afarǎ doar de vina de a fi…
Poate-au avut o mult prea lungǎ soartǎ,
Poate cǎ e un termen de-a muri.

În cuibul lor de ochi adînc sclipeşte,
Ca un reproş, un bob de hiacint,
Înfricoşat el tremurǎ şi creşte
Fǎrǎ speranţa vreunui cald alint.

Aceşti bǎtrîni care ne sînt bunicii…
Aceşti bǎtrîni care ne sînt pǎrinţi…
Cum de-i lǎsǎm sǎ cadǎ-n gheara fricii
Pe cei dintîi şi primii dintre sfinţi?

Are o soartǎ fǎrǎ de scǎpare
Şi este-n veci, de-a pururi, blestemat
Acel popor ce nu simte cǎ-l doare
Atuncea cînd bǎtrînii i se zbat.

Priviţi-i cum abia de mai trec strada,
Cu mersul prea încet şi legǎnat...
A nins pe capul lor prea mult zǎpada,
Ca sǎ-l mai ţinǎ gîtul ridicat.

Frisoane vor cuprinde tot pǎmîntul
Şi chiar un vînt de gheaţǎ-l va izbi
Cînd va seca în inimi zǎcǎmîntul
De a iubi bǎtrîni şi a-i cinsti.

Nu vǎ speriaţi de-o ţarǎ prea bǎtrînǎ,
Oricînd copii pe-aici vor fi destui,
Lǎsaţi-i pe bunici sǎ mai apunǎ,
Vor sta destul icoanǎ într-un cui.

Sǎtui de tragedii, sǎtui de toate,
Fǎcînd popas în drumul lor cel drept,
Se vor mai odihni bǎtrînii, poate,
Culcîndu-şi capul blînzi la noi pe piept.

Şi, contopiţi în vis, în adîncime,
Ca o revanşǎ, tineri s-or trezi,
În timp ce noi, întorşi înspre vechime,
Ca ei, de-odatǎ, brusc, bǎtrîni vom fi.

(Din volumul “Sǎniile adîncului”)

Vizualizări: 99

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de Camelia Florescu pe Martie 24, 2017 la 7:26pm

Dl Dragos, nu intru des pe site, dar sunt fericita sa va descopar...

Comentariu publicat de Bidulescu Constantin pe Martie 24, 2017 la 7:20pm

Mulţumesc de urare domnule Niculescu. Vă urez şi eu mulţi ani fericiţi şi să îmbogăţiţi în continuare patrimoniul literar şi cultural.

Comentariu publicat de Dragos Niculescu pe Martie 24, 2017 la 6:28pm

Asa este... Multumesc si cele mai bune urari, Doamna Florescu!

Comentariu publicat de Dragos Niculescu pe Martie 24, 2017 la 6:27pm

La multi si frumosi ani, stimate Domnule Bidulescu! Sinteti inca atit de tinar!... Viata, abia de acum incolo incepe... Impresionante, reale si atit de bine scrise versurile Dumneavoastra! Va urez sanatate, clipe frumoase de viata, impliniri, bucurii si inspiratie pentru creatia poetica! Cu drag si pretuire, Dragos Niculescu

Comentariu publicat de Camelia Florescu pe Martie 24, 2017 la 6:14pm

Niciodata, părinții si bunicii pe care-i iubim și-i purtăm in suflet nu îmbătrânesc!Nu pentru noi, dar din nefericire, ceilalți așa îi văd.Atât de emoționant poemul! Sincere felicitări !

Comentariu publicat de Bidulescu Constantin pe Martie 24, 2017 la 4:50pm

Excelentă. Mi-a plăcut mult şi construcţia şi mesajul, mai ales că nici eu, la 73 de ani nu sunt prea departe de "tinerii bătrâni"

La apus (Rondel)

Bătrânii noştri dragi sunt la apusul vieţii,
Mulţi dintre ei, nici somn nu prea mai au.
Mai dulce este-acum lumina dimineţii,
Când drumul lung al vieţii îl reiau.

E vârsta-nţelepciunii şi a frumuseţii,
Din vrednicia lor, învăţături ne dau,
Bătrânii noştri dragi sunt la apusul vieţii,
Mulţi dintre ei, nici somn nu prea mai au.

Au fost şi bucurii şi clipe-ale tristeţii.
Situaţia mai grea era, de n-acceptau,
Că peste mări şi ţări le sunt plecaţi băieţii,
La vremuri mai uşoare ei chiar nu mai sperau.

Bătrânii noştri dragi sunt la apusul vieţii.

Comentariu publicat de VERONICA OŞORHEIAN pe Martie 24, 2017 la 4:26pm

Comentariu publicat de VERONICA OŞORHEIAN pe Martie 24, 2017 la 4:23pm

Am citit cu emoţie. Felicitări!

Bătrânii

Bătrâni sfioşi,
ce ascultaţi cuvântul
Din vremurile
tinereţii voastre,
Mă uit la voi,
precum mă uit la sfinţii
Care-au slujit, pe rând,
credinţei noastre.Sunteţi frumoşi
cu părul nins de vreme,
Cu degete şi mâini bătătorite,
Cu ochii mari
şi limpezi pe sub gene
Şi multe, multe vise împlinite.
Doar linişte vă mai doriţi
şi pace, şi sănătate,
să vă duceţi soarta –
Aşa cum scrisă
v-a fost ea în carte,
Până cetatea
Îşi va închide poarta. (Din volumul Anotimp cernut,Ed. Armonii culturale,2011)

Comentariu publicat de Dragos Niculescu pe Martie 24, 2017 la 4:08pm

Multumesc, Domnule Stefan Lucian Muresanu.

Comentariu publicat de Dragos Niculescu pe Martie 24, 2017 la 4:06pm

Multumesc, Anica.

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Redactor-sef: Ileana Popescu Bâldea

Redactori: Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Membru de onoare: Relu Coțofană

Pian și alte coarde...

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

Fişă de scriitor – Ioana Haitchi
Publicat în Medalion literar

Ioana Haitchi s-a născut la 16 noiembrie 1967, Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud. Copilăreşte în Bistriţa, iar din 1979 se stabileşte împreună cu o parte din familie la Cluj.
Are înclinaţii artistice, fiindu-i apropiate muzica (prof. Mihai Boldor), pictura (prof. pictor Laurenţiu Buda) şi poezia (prof. Ileana Boca).

Urmează Facultatea de Ştiințe Economice - UBV Cluj Napoca şi obține Licența în anul 2006. Are un Master în Finanțe la ASE Bucureşti (2008).

Publică prima poezie Ploaie dulceagă în iunie 1986, în Revista Flacăra, la rubrica Atelier literar condusă atunci de Geo Dumitrescu.

Scrie poezie fără să publice o perioadă îndelungată. Începând cu anul 2013 deschide bloguri personale de poezie, literatură, ştiri culturale.

Este amintită de Revista Vatra veche, Serie Veche nouă, Anul V, nr. 9(69), septembrie 2014, la pagina 72, cu traduceri din limba spaniolă a poetului André Cruchaga, iar ulterior este menționată în acest sens în mai multe bloguri şi reviste.

continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/fi-de-scriitor-ioana-haitchi

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

INTRODUCERE ÎN STUDIUL ICONOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ A IMAGINILOR IMAGINII IMAGINATE Postat de Ştefan Lucian MUREŞANU în Iulie 15, 2017

Motto: ”Supremul şi sensibilul aparat al iconologiei este intuiţia sintetică; ea este rodul metodologic al erudiţiei active care fertilizează ogorul imaginaţiei investigatoare.” (Erwin Panofsky) Cuvinte cheie: iconologie, imagine, studii, reprezentări, atribute 1. Lumea ca început în imaginea reală a existenței omenirii Toate științele sunt un rezultat al gândirii profunde a omului, sunt creații materializate ale unor fapte, ale unor imagini fiinduale ale puterii intelectuale, ale desăvârșirii unor înțelepciuni marcate prin naștere omului dat să le expună. Ne naștem din nașterea unei taine nedeslușite și încă misterioase, ne întrebăm de multe ori de unde atâta imaginație în gândirea noastră, de unde atâta profunzime la unii și tot atâta superficialitate la alții. Științele sunt idei parțial materializate în disciplinele care însumează faptul real sau ireal teorie a putinței realizării practice în viziunea umană elevată. Științele expun acordul materializării imaginii imaginate în imagini fiinduale sau, mai bine spus, ajută lumea să înțeleagă scopul studierii faptului imaginat. http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/introducere-n-studiul-iconologiei-ca-tiin-a-imaginilor-imaginii?xg_source=activity

„Zâmbet de copil în zbor de fluturi” – impresii de la prima ediție Publicat de Mihai Cotea în Iulie 11, 2017  Pe 26 mai a avut loc la Sântana, jud.Arad, festivitatea de premiere a primei ediții a concursului de creație literară și artistică,Zâmbet de copil în zbor de fluturi. Concursul a fost organizat de Primăria orașului Sântana și de Biblioteca Orășenească „Ștefan Augustin Doinaș”,în urma unei inițiative a poetului sântănean Stelu Pop, între 1 aprilie și 26 mai a.c. Concursul a fost structurat pe două secțiuni, literară și plastică, corespunzător următoarelor categorii de vârstă: -6 ani -creație plastică - 7-10 ani -creație literară și creație plastică - 11-14 ani -creație literară și creație plastică - 15-18 ani -creație literară și creație plastică Tematica acestui concurs a fost liberă, fapt care a avut drept rezultat, înscrierea a 150 de concurenți, atât din Sântana, cât și din localitățile învecinate. Ceremonia de premiere s-a desfășurat în holul Primă http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/z-mbet-de-copil-n-zbor-de-fluturi-impresii-de-la-prima-edi-ie

Pe drumul Damascului - articol de Valeriu Ilica Publicat de Florin T. Roman în Iunie 26, 2017

Dintotdeauna și peste tot, există în legea nescrisă a oricărui cenaclu literar, a societăților, saloanelor și grupărilor literare, cel puțin o normă internă care, ca un făcut, e acceptată și aplicată de toți. E un protocol pe care nu-l contestă și nu-l încalcă nimeni. Cel mult, îl desecretizează! Spațiu de suflet și inițiativă privată, ca s-o plagiez pe doamna Florica Ranta Cândea, Salonul Gutenberg din Arad nu face excepție. Deși mozaicat ca structură, divers prin componență și libertin prin libertatea de gândire, și-a propus și promovează necondiționat dragostea de artă, cultură și frumos, cultul prieteniei intelectuale, colegialitatea sinceră și dezinteresată, dreptul la liberă exprimare, informarea reciprocă și schimbul de idei. La loc de cinste, își găsesc rostul buna dispoziție, intervenția potrivită la momentul potrivit, vorba de duh, râsul sănătos și gluma bine spusă.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/pe-drumul-damascului-articol-de-valeriu-ilica

 

Caligrafii

Am cunoscut fel și fel de oameni... Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 6, 2017

Am cunoscut oameni proști, incredibil de proști, care au aflat asta doar după ce au devenit formatori de opinie, cumva. Am cunoscut oameni inteligenți, dar atât de naivi, încât oamenii proști i-au învârtit pe toate degetele unui suflet degenerat, astfel încât au ajuns să se întrebe dacă nu cumva ei sunt defecți. Am cunoscut oameni care nu știau nimic despre ei, pentru că nu se întrebaseră sau pentru că nu-i pusese nimeni în fața unui astfel de gând. Am cunoscut oameni doar cu suflet - creierul îl dăduse, la o parte, natura - , dar aveau atâta lumină în privire, încât puteau să facă inteligentă și o muscă. Am cunoscut oameni despre care nu pot spune decât… că semănau cu muzica ascunsă în nisip, cu visul ca un loc îndepărtat, cu un om pe care îl iubești, cu lumea care stă - uneori, cu pereții strâmbi când e prea multă liniște, cu frica, realitatea care ne uimește, invidia, mănușa unui boxer, egoismul sau, pur și simplu, cu o piele, susținută de oase, căreia trebuie să-i învârtești cheia.continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/caligrafii/forum/topics/am-cunoscut-fel-si-fel-de-oameni

 

Stre-suri...

Cum se pregateste Romania sa celebreze Marea Unire: o tara tot mai divizata pe relatia est-vest de Cristian Pantazi -Publicat de STelu Pop în Iulie 28, 2017 

Transilvania si Banatul evolueaza cu o viteza in plus fata de restul tarii. Sudul si estul Romaniei, dar si enclava Harghita-Covasna din centru, se dezvolta cu viteza melcului. Bucurestiul, cea mai bogata regiune din estul Europei alaturi de Ilfov, devine insuportabil pentru tot mai multi cetateni dupa mandatele lui Oprescu si Firea. Cu o infrastructura precara, ce nu leaga regiunile istorice intre ele, Romania se pregateste sa celebreze o suta de ani de la Marea Unire ca o tara profund divizata pe axa est-vest. Diferentele de dezvoltare dintre est/sud si vestul Romaniei sint ingrijoratoare. Statistica e nemiloasa: vestul bogat produce tot mai mult, sudul si estul sarace consuma tot mai mult - dar in zadar. http://junimeadigitala.ning.com/forum/topics/cum-se-pregateste-romania-sa-celebreze-marea-unire-o-tara-tot-mai

castane pentru copii Publicat de ileana popescu bâldea în Iulie 9, 2017

surzi și orbi Doamne. o grămadă de oase între gânduri. merg. cuvântul poate fi oricine. ei cred că undeva. o pasăre poate să-i lovească. tabără de sunete șerpuind.(astăzi discută întâmplări.ostatice între lumi). mâine. pistă pentru corbii. din iad. neuronii ard. stingher. într-o cutie pe roți. luciul ochiului. se clatină. cu vorba. zodia istoriei nefastă. și tu știi… au un rol. în noaptea asta. cu mânecă scurtă… http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/castane-pentru-copii

Demagogi și corupți* Postat de C.Nechita în Iulie 6, 2017

Voi cei cocoțați în castele

Cu ochii și nasul în vânt, Atunci când mai dați de belele Mai știți să priviți spre pământ?

Prin satele noastre bătrâne Trecut-ați voi oare de când Urcat-ați pe vârfuri păgâne Uitând că poporu-i flămând?

De când v-ați văzut la putere Și multe de tot ați promis, Mai știți despre-a noastră durere? Sau doar din program ne-ați omis!continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/demagogi-i-corup-i

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor