– Alo! Alooo! Centrala dă la Paris? Rogu-vă cu...

– Mică, eu sunt, fiica ta! Am ajuns cu bine! Voi?

– Tulai, Domne, ce ță și cu tehnolojia iasta... No, ăi bine și la noi. Tu, fatăăă... Ieri, am fo la vernisaj, cu tătâne-tu...

– Și băiatul cu cine a rămas? L-ați luat cu voi?

– Bătrâna o stat cu pruncu... No, șezi! Să-ți povestesc... M-am aranjat ș-am zis să dau cu ruj, să fie ceva culore ș-am scos trusa ta de machiaj, haia mare! și tată-tu m-o grăbit: „Lasă că ești faină, așe, naturală!”, dară pe drum: „Meri tu nainte că vin și io, la vernisaj!” ș-am intrat la parfomerie, că pictorul e american și hăia te mirosă de la o poștă. No, în lontru o fătucă! Zic io: „Domnișoră, dragă! Cât costă să probez parfom? că io vreu unul să deie o țârucă de mister la american!” și ie îmi spune, n-o așe, literar și ocoșă: „Nu costă nimic, vă dau mostre, dar să știți că după primele trei încercări, n-o să mai puteți deosebi notele!” și ăi zic: „Dați tăte, nu-i bai dă note, că am metoda me dă probă!” No, și pă ascuns, io, puf! cu parfomul și mă uitam în jeantă la icoana me cu înjerel, și făceam cu ochiu, dar mnica, până s-o gătat tăte monstrele... nici un puf de înjer or pană, n-o căzt. No, no, păsămne că înjeru mio îi pudic! Că așe am cetit că musai la parfom de fămeie misteriosă cade puf de înjer dacă faci cu ochiu. Înțelesu-m-ai?... Ș-am plecat. La vernisaj, lume dă pă lume! Intru io și tăți se dau oparte și să face coloar nainte, dă ziceam că io mi-s rejina Angliei, așe onor pe cap mi-o picat. No, să văd omu mneu! Roata prejur și mă vede el și-mi zice: „S-o gătat vernisajul, merem acasă! Să nu te miri ce vezi, că e artă modernă și ne facem dă tătă minunea!” Arta modernă, tu fată, tu, e numai linii și pete, dar e artă! „Batăr, să văd pictorul!” – zic. No, cine crezi că era? No, fecioru lu Flore! și m-o recunoscut. I-am dat icoana ș-am făcut poză, io cu ochii ănchiși, dară cu mintea dăschisă la nou!

        Pă drum, tăt o frumusețe! Pomii albi! Când treceam io, numa petale cădeau, no așe ca la nuntă... și spun asta omului, no dragă, să vezi ce zice el: „Vezi să nu!!!... Le pică florea că treci tu – ca o parfumerie ambulantă, no, să merem să te speli cu săpon de casă că puți!” Ni la el!

        Acasă, alt vernisaj! Pruncu sta jos cu trusa ta și ave rujuri șă-n panperși. Tăt pictat pe față, pe piciore și roata holu... Și vorovea pe limba lui. Zic io: „Omule, avem pictor de artă contemporană, nici nu vorovește bine și pictează! Ieee, tu! În America, musai!” Intrarăm în odaie, iară Bătrâna: „Tulai! Ore, dormit-am? Ioi, pruncu...” „Șezi mamă, copiluțu ăi bine! Dacă nu dormeai, n-aveam habar, că noi avem în familie așe artist!” No, fată, dară io de asta am dat telefon, cănd vii acasă, să nu te miri de pictura dă pă hol, că deochi pruncu și pa! America... Tu, fată! Vorovești au ba? Alo! Alooo... No, că s-o... Ioane, Ioaneee!... Nu pui fir la telefon?

 

așe – așa

bai – rău

batăr – măcăr

căzt – căzut

dară  – dar

faină – frumoasă

fo – fost

gătat – terminat

haia, hăia – aia, ăia

ie – ea

ieee – daaa

io – eu

ioi – vai

înjer – înger

jeantă – geantă

lontru – înăuntru

me – mea

merem – mergem

mică – mămică

mio – meu

mneu – meu

mnica – nimic

musai – neapărat

ni – uite

ocoșă – țanțoșă

or – ori

tătă, tăte, tăt – toată, toate, tot

tulai – vai

ță – ți-e

țârucă – puțintel

vorovea – vorbea

Autor: Mihaela SUCIU

Vizualizări: 17

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al Dialoguri culturale !

Alătură-te reţelei Dialoguri culturale

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 25, 2017 la 11:25am

Agafia Dragan, mulțumesc! Vă întâmpin cu drag! No, pohtiți să ședeți aici!

Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Aprilie 10, 2017 la 12:07pm

A citit si recitit, graiul folosit mi-a adus in amintire satul de pe valea Gurghiului. E o incantare sa lectureze textele semnate mika

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 9, 2017 la 2:10pm

Anica, mulțumesc! Să ne distrăm! Drag!

Comentariu publicat de mika pe Aprilie 9, 2017 la 2:09pm

Dan Tipuriță, vă mulțumesc pentru expunere și promovare! Drag!

Comentariu publicat de Anica Andrei Fraschini pe Aprilie 9, 2017 la 10:48am

Foarte savuros! Felicitări, mika! Promovez pentru unicitate, cu admirație și drag!

Comentariu publicat de Dan Tipuriță pe Aprilie 8, 2017 la 5:37pm

Expun şi promovez

Despre

Ileana P. Bâldea a creat această reţea Ning.

Colectivul de redacție

Relu Coțofană - membru de onoare, Ileana Popescu Bâldea, Veronica Pavel Lerner, Teodor Dume, Nadia Pădure,Anica Andrei Fraschini, Enea Gela, Violeta Mirela Deminescu, Ottilia Ardeleanu, Loredana Știrbu, Anna Leah, Aurora Luchian,Costin Tănăsescu, Tudor Calotescu, Dan Tipuriță,Simion Cozmescu

Pian și alte coarde...Eurovision

Tableta zilei

„Lumea-i visul sufletului nostru.”                                                      Mihai Eminescu

http://junimeadigitala.ning.com/group/tableta-zilei/forum/topics/ce-este-lumea

                   

Medalion literar

CV, George Ionita
Publicat de george ionita
în Martie 27, 2017

Debutul literar are loc în anul 2000, după întâlnirea cu vechiul coleg
de liceu şi prieten, Mihail I. Vlad, care coordonează apariţia
volumului de poezie "Panta Rhei", la editura Macarie. Prefaţa cărţii
este făcută de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune printre
altele:"George Ioniţă scrie o inteligentă poezie de notaţie", adăugând
apoi: "Poet autentic la nivelul trăirii, de o sinceritate
debordantă"... Apariţia volumului este consemnata în publicaţiile
locale, Jurnalul de Dâmboviţa, sub semnătura regretatului Mihail I.
Vlad, Oglinda de Dâmboviţa ( Maximca Grasu). Următorul volum de poezie
apare în anul 2001 - "Umbre", la aceeaşi editură Macarie, coperta şi
ilustraţiile aparţinând pictorului Cornel Ionescu. "Prizonierul unei
clipe" apare în anul 2003 cu o prefaţă semnată de George Sânteprean,
care remarca: "George Ioniţă cunoaşte meşteşugul "de a ciopli"vocabule,
de a adulmeca sensul cuvântului şi de a-i ritma respiraţia".

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/medalion-literar/forum/topics/cv-george-ionita

Din urmă...

Dosarul lui Eminescu de punere sub interdicție
Postat de ION IONESCU-BUCOVU

Dosarul de punere sub interdicție a lui Mihai EMINESCU

Având în vedere că în ultimul timp tot mai mulți eminescologi susțin că M.Emiescu a fost ucis de spionajul imperiului Austro-Ungar prin agenții lui de influență, pun la dispoziția publicului dosarul de interdicție al poetului, după boala suferită în 1883, dosar din aprilie 1889 până în 16 iulie 1889:

[PUNEREA SUB INTERDICŢIE]

Nr. 645 Anul 1889 Luna ........ ziua ........

Proces-Civil
DOSARUL TRIBUNALULUI ILFOV
Secţia II-a civilă-corecţională

MIHAIL EMINESCU
Interdicţie
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/dosarul-lui-eminescu-de-punere-sub-interdic-ie

Articole

128 de ani de la moartea lui EMINESCU
Postat de ION IONESCU-BUCOVU în Iunie 13, 2017

În larga deschidere a timpului Eminescu este o efigie a spiritualităţii româneşti în milenara ei devenire. Harul eminescian a avut de străbătut un drum anevoios, până la tragic, între anii acumulărilor şi formaţiei filozofice şi ştiinţifice, apoi chinuiţii şi ameninţaţii ani de slujbaş, în sfârşit, neînduplecaţii ani care i-au măcinat existenţa fizică, în ultima parte a vieţii, prăbuşindu-l definitiv.
Cred că Eminescu-omul, viaţa lui, e greu de descifrat după 128 de ani de la moarte.. Mai bine să lăsăm mărturiile contemporanilor care l-au cunoscut să vorbească. Deși mărturiile lor au pus preț mai mult pe cancanuri, scoțând în relief partea exotică a vieții lui.
El nu a apărut pe un sol arid. În familia lui era o efervescenţă culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Şi mai presus de orice voia ca fiii lui să înveţe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta şi îi încânta cu snoave, proverbe şi eresuri. Şi copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteştilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, ţapinarii. continuare...
http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/128-de-ani-de-la-moartea-lui-eminescu

Caligrafii

Eminescu - definiţii Postat de Florin T. Roman în Iunie 14, 2017

Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge şi deprins a suspina şi-a plânge, Eminescu-i rană şi balsam.

Pentru oamenii acestui plai, care şi-au păstrat credinţa vie şi trăiesc cu dor de veşnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai.

continuare... http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/eminescu-defini-ii

Podul
Publicat de Agafia Dragan în Mai 17, 2017 
Gândurile se îmbinau cu prezentul şi amintirile în mintea ei, în aceea zi când după atâţia ani îşi adunase curajul să se întoarcă, poate nu era decât o scuză a amânărilor repetate, fără un motiv bine conturat. Pădurea respira aramă, era toamnă. Un sentiment de lipsă se cuibărise în ea, ca şi cum drumul străbătut de atâtea ori nu mai era acelaşi. Ce lipsea nu putea să realizeze, nimic nu se schimbase, doar ea pierduse fărâma aceea de suflet unde putea să regăsească fata cu ochii de chihlimbar. Şi apa Gurghiului îşi schimbase matca de la inundaţie.  
continuare... http://junimeadigitala.ning.com/group/cenacluliterardigitaljdproz/forum/topics/podul

Stre-suri...

Adevărul din Monitorul Neoficial Publicat de ileana popescu bâldea în Iunie 15, 2017

Ascult muzică. Nimic neobișnuit sau ciudat. Urmăresc reacții la situația politică pe toate posturile de televiziune. Din când în când țintuiesc umbrele de pe pereți și jucăriile în dezordine ale unei feline. Citesc comentarii pe Facebook, privesc afișe, stări, flori, încerc să înțeleg miezul poemelor și sufletul oamenilor. Toate acestea le fac în același timp, ca și cum creierul meu este setat să fie peste tot, deodată, sau… ca și cum răbdarea mă lasă și intuiesc finalul din ceva anume fără ca el să se fi întâmplat încă. Poate revolta îmi grăbește fuga dintr-o zonă în alta, poate neputința de a accepta machiavelismul uman mă face să fiu călător grăbit printre capcanele lumii. Da, capcane! Cum să numești altfel o situație, o imagine, o atitudine reprobabilă? continuare...http://junimeadigitala.ning.com/group/stresuri/forum/topics/adevarul-din-monitorul-neoficial

de unde Doamne atâta democraţie Postat de Calotescu Tudor Gheorghe în Iunie 13, 2017

când împãrãţia Ta e ÎMPÃRÃŢIE şi raiul şi iadul poate şi trecerile dintr-o dimensiune în alta au reguli stricte şi paznici rezistenţi la mitã probabil nu e nevoie nici de DNA spun probabil pentru cã de Codruţa nu scapã nimeni dar mã tot întreb ca un prost în dezvoltare de unde pânã unde este atât niciunde şi apoi numãr atomii precum un contabil responsabil de ordonarea creditelor fãrã numãrãtori paralele de tip electoral doar crude balanţe peste crude balanţe cu nimicul pe talere într-un veşnic dezechilibru perfect http://junimeadigitala.ning.com/profiles/blogs/de-unde-doamne-at-ta-democra-ie

 

Note

Creat de Ileana P. Bâldea Sep 12, 2009 at 2:59pm. Actualizat ultima dată de Ileana P. Bâldea Apr 21, 2014.

Dialoguri culturale este o reţea socială

© 2017   Created by Ileana P. Bâldea.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor